Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului - 14 noiembrie 2011

Factorii de risc în relaţie cu diabetul:

• Fumat
• Consum excesiv de alcool
• Sedentarism
• Nutriţie dezechilibrată
• Obezitate
• Stres 
  
  Conform datelor OMS, în prezent în lume 280 milioane de persoane sunt diagnosticate cu diabet zaharat, iar
  dintre aceştia 55,2% trăiesc în Europa. Potrivit prognozelor, în următorii 20 de ani acest număr va creşte până
  la 380 milioane.
  

Campanie de Informare

Tema Campaniei

Date Statistice

II: REZULTATE RELEVANTE DIN STUDII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA DIABET

 Conform studiilor de specialitate prevenţia primară este reprezentată de o dietă sănătoasă şi de activitatea fizică practicată regulat (care protejează indivizii predispuşi), în timp ce prevenţia secundară include depistarea precoce şi tratarea corectă.

 Creşterea în greutate este cea mai importantă cauză a apariţiei diabetului zaharat de tip 2, riscul apariţiei fiind de 20-40 de ori mai mare la obezi faţă de normoponderali.

 Scăderea în greutate cu 7-10% din greutatea iniţială reduce la jumătate riscul de a face diabet.

 Tratarea hipertensiunii arteriale, a dislipidemiilor şi controlul nivelurilor de glucoză sangvină pot reduce substanţial riscul dezvoltării complicaţiilor şi încetineşte progresia celor existente. Studii pe eşantioane mari de populaţie în China, Canada, SUA şi o serie de ţări europene sugerează faptul că reducerea moderată a greutăţii corporale, precum şi mersul pe jos timp de o jumătate de oră, practicat zilnic, reduc incidenţa diabetului.

 Regimul alimentar este de o importanţă primordială în tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El nu numai că ajută la echilibrarea glicemiei, dar contribuie şi la evitarea complicaţiilor acute ale diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia şi, pe termen lung, reduce riscurile de boli cardiovasculare, renale, neurologice sau oculare.

În concluzie, atât prevenţia cât şi tratarea diabetului trebuie să includă:

-          Păstrarea unei greutăţi corporale normale;

-          Exerciţiu fizic zilnic;

-          Nutriţie corectă printr-o alimentaţie corectă;

-          Eliminarea grăsimilor saturate din alimentaţia zilnică (reducerea consumului de carne şi înlocuirea cu peşte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de măsline; evitarea alimentelor prăjite în ulei);

-          Creşterea consumului de legume şi fructe proaspete, precum şi de cereale integrale (înlocuirea pâinii albe cu pâine integrală sau de secară; cereale integrale la masa de dimineaţă şi seară; evitarea pastelor, produselor făinoase din faină albă şi reducerea dulciurilor şi prăjiturilor, precum şi a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr);

 În acest context, populaţia trebuie educată pentru a avea un stil de viaţă sănătos, o alimentaţie moderată cu legume, cereale, fructe, cât mai puţine grăsimi, dar şi renunţarea la fumat şi, un lucru foarte important, cât mai mult exerciţiu fizic, incluzând şi mersul pe jos.

 Din cauza caracterului său cronic şi a severităţii complicaţiilor, diabetul este o boală costisitoare nu doar pentru individ, ci şi pentru familia acestuia, dar, mai ales, pentru autorităţi.